vineri, 23 octombrie 2009

In timp inveti...


"După un anumit timp, omul învaţă să perceapă diferenţa subtilă între a susţine o mână şi a înlănţui un suflet, şi că a avea pe cineva alături nu e sinonim cu starea de siguranţă, şi aşa, omul începe să înveţe...că săruturile nu sunt contracte şi cadourile nu sunt promisiuni, şi aşa omul începe să-şi accepte căderile cu capul sus şi ochii larg deschişi, şi învaţă să-şi construiască toate drumurile bazate în astăzi şi acum, pentru că terenul lui mâine este prea nesigur pentru a face planuri...şi viitorul are mai mereu o mulţime variante care se opresc însă la jumătatea drumului. Şi după un timp, omul învaţă că dacă e prea mult, până şi căldura cea dătătoare de viaţă a soarelui, arde şi calcinează. Aşa că începe să-şi planteze propria grădină şi-şi împodobeşte propriul suflet, în loc să mai aştepte ca altcineva să-i aducă flori, şi învaţă că întradevăr poate suporta, că întradevăr are forţă, că întradevăr e valoros, şi omul învaţă şi învaţă....şi cu fiecare zi învaţă. 

Cu timpul inveti  ca a sta alături de cineva pentru că îţi oferă un viitor bun, înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei vrea să te întorci la trecut. Cu timpul înţelegi că doar cel care e capabil să te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îţi poate aduce toată fericirea pe care ţi-o doreşti. Îţi dai seama cu timpul că dacă eşti alături de această persoană doar pentru a-ţi întovărăşi singurătatea, in mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi. Ajungi cu timpul să înţelegi că adevăraţii prieteni sunt număraţi, şi că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu se va vedea înconjurat doar de false prietenii. Cu timpul înveţi că vorbele spuse într-un moment de mânie, pot continua tot restul vieţii să facă rău celui rănit. Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face. Cu timpul înţelegi că dacă ai rănit grav un prieten, e foarte probabil că niciodată prietenia lui nu va mai fila aceeaşi intensitate. Cu timpul îţi dai seama că deşi poţi fi fericit cu prietenii tăi, într-o bună zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece. Cu timpul îţi dai seama că fiecare experienţă trăită alături de fiecare fiinţă, nu se va mai repeta niciodată. Cu timpul îţi dai seama că cel care umileşte sau dispreţuieşte o fiinţă umană, mai devreme sau mai târziu va suferi aceleaşi umilinţe şi dispreţ, dar multiplicate.. Cu timpul înveţi că grăbind sau forţând lucrurile să se petreacă, asta va determina că în final, ele nu vor mai fi aşa cum sperai. Cu timpul îţi dai seama că în realitate, cel mai bun nu e viitorul, nici trecutul, ci momentul prezent trăit din plin cu iubire ! Cu timpul vei vedea că deşi te simţi fericit cu cei care-ţi sunt împrejur, îţi vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine şi acum s-au dus şi nu mai sunt..... Cu timpul vei învăţa că încercând să ierţi sau să ceri iertare, să spui că iubeşti, să spui că ţi-e dor, să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are nici un sens. " Jorge Luis Borges

Cum suntem de fapt?


Cum suntem de fapt?    

 O relatie se bazeaza pe incredere… un lucru pe care toti il sustinem...insa oare cati dintre noi il respectam? Vrem de la celalalt incredere…insa indoiala este la tot pasul,mai ales in cazul femeilor . Cum nu raspunde la telefon deja isi face aparitia ideea: „Clar, e cu altcineva” ;) Cum vine,controlezi repede telefonul sa vezi poate a uitat sa stearga ceva, o mica urma de infidelitate, orice. :)))Oare de ce ii pandim atat de mult si de ce intotdeauna avem impresia ca ei calca stramb… sa fie oare pentru faptul ca toate femeile se plang de barbati… oriunde mergi mereu trebuie sa auzi vreo acuzatie asupra lor. Dar oare noi suntem chiar asa ingerasi… oare e mai grav sa gandesti si sa-ti fie greu de a lua decizia de a insela… sau in cazul lor sa se iveasca ocazia si fara a se gandi au grija sa nu o rateze? Un lucru e clar... femeie sau barbat, tot te gandesti.Increderea nu exista nici macar din partea lui in ceea ce te priveste si stii de ce, pentru ca se stie in stare, chiar daca nu a facut-o  se gandeste de ce tu nu ai fi in stare sau daca ai    facut-o, e si mai rau, clar si tu esti in stare sa o faci deci din acest moment si el este in alerta. Si unde ramane increderea?Sa ne gandim un pic… infidelitatea exista intr-o relatie? Era un proverb „gandesti, deci existi”, oare e valabil si aici? Gandesti ca te insala si intr-un moment o va face? Poate pentru ca incepi sa te schimbi la mici lucruri care iti atrag atentia si ai impresia ca iti ascunde ceva, devi mai stresant, mai egoist? Oare noi indemnam partenerul la asta prin simplul gand ca oricand ar putea sa o faca? Oare in orice relatie pe parursul ei unul dintre parteneri a fost infidel, sau vreodata dispus sa fie? Cum iti alegi sa fii : Fidela si increzatoare sau infidela si plina de indoieli? Eu am ales sa fiu iubitoare,ferma in decizii si iertatoare :)

Chiar se merita de data asta....

Best...


Am invatat ca daca doresti sa fii fericit, trebuie sa-ti doreste-ti in fiecare zi... Dupa o vreme inveti diferenta subtila dintre a tine pe cineva de mana si a incatusa sufletul cuiva, si inveti ca dragostea nu inseamna sprijin si compania nu inseamna siguranta, si incepi sa inveti ca saruturile nu inseamna contacte, si nici cadourile - promisiuni, si incepi sa-ti accepti infrangerile cu fruntea sus si cu ochii deschisi, cu demnitate de adult, nu cu amaraciune de copil, si inveti sa-ti construiesti drumurile de azi pentru ca terenul de maine este prea nesigur pentru planuri.

Dupa o vreme inveti ca pana si raza de soare te parjoleste daca incerci sa obtii prea mult de la ea. Asa ca sadeste-ti singur gradina si impodobeste-ti singur sufletul, nu astepta sa-ti aduca cineva flori. Si invata sa poti sa rabzi, cu adevarat. Caci atunci chiar vei fi puternic, si atunci inseamna ca esti cineva.

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult iti sunt luati prea repede.

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oameni care nici nu te cunosc.

Am invatat ca nu e grav sa gresim ci grav este sa pierdem lectia.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii. Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.

Am invatat ca atunci cand sunt suparata,  am dreptul sa fiu suparata dar nu am dreptul sa fiu si rea.

Am invatat ca orice s-ar intampla azi oricat de rau, viata merge inainte si maine va fi mai bine.

Am invatat ca vei pierde relatia cu parintii atunci cand nu fac parte din viata ta.Am invatat ca scrisul ca si vorbitul poate linisti durerile sufletesti. 

Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten oricum te va rani din cand in cand Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.

Am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubita. Am invatat ca tot mai am o multime de lucruri de invatat...